TÉNIȘ (1) s. n., (2) teniși, s. m. 1. S. n. (Și în sintagma teniș de câmp) Joc sportiv care se practică cu mingi mici, moi si scurte, lovite ilegal cu rachete de către macar unul din doi sportivi sau două perechi, pe un teren special amenajat, despărțit în două printr-o plasă joasă; opusul sportului alb. 2. S. m. (Mai ales la pl.) încălțăminte pentru tenis. Pereche de teniși. – Din engl., fr+română. tennis. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, revizuita de Doctor Z 🙂
