Cincy, dragostea mea (I)

17 March 2015

1908

Odata ajunsi in State, in 2000, am avut sansa sa pot juca din ce in ce mai mult tenis in mod organizat. Participasem la citeva turnee pentru adulti, si incepusem sa imi doresc sa traiesc acest sport cit se poate de intens. Prima dovada a fost ca in luna Octombrie a aceluiasi an, cind s-a nascut Andrei, baiatul meu, l-am numit in cinstea lui Andrei Pavel si Andre Agassi, cei doi mari jucatori la care m-au facut sa indragesc acest nobil sport.

In 2006 ne-am mutat din Texas tocmai in Michigan. Andrei incepuse tenisul cu un an in urma si eram foarte incintat de conditiile gasite acolo, in Michigan, pentru practicarea acestui superb sport. Desi il vazusem la un meci demonstrativ pe Sampras (in 2001, cu Rodick, in Dallas), nu avusesem ocazia sa fiu spectator la vreun turneu ATP. Sansa ne-a suris, si in 2006 am fost pentru prima data la un asemenea eveniment. Turneul a fost Mastersul ATP din…Toronto, la o aruncatura de bat, peste Lacul Huron. Atunci l-am vazut prima data pe Roger Federer. Experienta traita e greu de descris, atunci cind l-am vazut intr-un meci pe viu, cu Tursunov. Un meci cu Roger creaza dependenta , de atunci am inceput sa vad tenisul cu alti ochi si sa inteleg ce inseamna profesionismul in tenis.

Dupa aceasta nu am rezistat tentatiei si imediat dupa o saptamina am plecat la turneul ATP Masters de la Cincinnati, pe scurt, Cincy…

De atunci am fost acolo in fiecare an si acolo am invatat cit am putut de mult sa-l pot ajuta pe Andrei sa porneasca in aceasta aventura, tenisul adica, foarte corect, cu o baza tehnica solida, fara de care nu poti aspira la succes in viitor. Andrei a crescut, si a inceput sa inteleaga ce este in jurul lui in ceea ce priveste tenisul. Am avut sansa unica sa vedem finalele din ultimii trei ani. In doua din ele favoritul lui Andrei, Federer, a cistigat, lasindu-i o impresie deosebita. Au fost ani in care veneam de doua ori la Cincy, intii la antrenamente, inainte de turneu si apoi pentru a vedea fazele superioare, incepind cu sferturile. Recunosc ca singura parere de rau pe care o am este ca nu am reusit sa vad pe viu un meci Federer-Nadal, cel mai aproape fiind in 2010 cind urma sa se intilneasca in semifinale, insa Nadal a pierdut neasteptat (mai mult sau mai putin) la Marcos Baghdatis.

Anul trecut Andrei a fost norocos si a primit un autograf de la idolul sau, Roger Federer. A fost o experienta unica, si nu pot sa uit cit de fidel i-a fost Andrei in toti acesti ani, in ciuda unor infringeri dureroase, cum au fost cele de la Wimbledon 2008 sau Australian Open, in 2009.

Anul acesta ne-am planificat sa mergem la Cincy, insa intr-o formula diferita. Andrei a fost selectat pentru a fi copil de mingi acolo. Experienta selectiei a fost deosebita, Andrei facind o impresie puternica organizatorilor. A avut chiar ocazia sa schimbe citeva mingi acolo, cu o jucatoare de top din Midwest. Mai jos este un clip de la selectia din urma cu doua luni:

Cincinnati, ca arena de tenis, a evoluat fantastic in ultimii ani, dublindu-si capacitatea, precum si semnificativ numarul de spectatori. Paul Fleury, ‘parintele’ turneului, un magnat care a facut munca de voluntariat vreme de 36 de ani la acest turneu, a influentat imens organizarea acestui turneu, el contribuind decisiv la aducerea ATP si WTA in acelasi turneu. De citiva ani, cei mai buni 50 de jucator de tenis ai lumii isi dau intilnire la Cincy, un turneu mult subapreciat. Spre deosebire de fantasticul, insa aglomeratul US Open, Cincy ofera specatorilor o experienta unica de a fi la citiva metri de jucatorii preferati, intr-o atmosfera foarte relaxata. Acum doi ani, daca nu ma insel, eram la antrenamentele lui Federer maximum 20 de persoane. Era o liniste deplina in care nu se auzea decit sunetul mingilor impecabil lovite de Federer. Atunci am incercat o experienta noua. Am inchis ochii si am ascultat simfonia perfectiunii, cu un Federer plutind divin. A fost o senzatie de neuitat, pe care am repetat-o an de an.

Ca de obicei, anul acesta am ajuns la Cincy Simbata. Bineinteles, eu ca spectator, si Andrei ca si copil de mingi, o experienta care ii va furniza o perspectiva mult mai intensa vis-à-vis de tenisul profesionist. Acolo, pe teren va vedea cum se cistiga sau pierde fiecare punct, si cum fiecare jucator da o lupta in primul rind cu sine insusi.

Am ramas impresionat de numarul mare de spectatori, la sesiunea de antrenamente, in weekendul dinaintea turneului. Nu-mi amintesc nici in anii de glorie ai lui Federer sa fi fost sute de personae admirindu-l la antrenamentul sau. Asta e de bun augur, sa speram ca tenisul va fi si mai popular, chiar daca cel american (la masculin) s-a impotmolit in ultimii ani.

Istoria de la Cincy a inceput cum nu se poate mai bine. Pe terenul #5 era anuntat nimeni altul decit Roger Federer.

Andrei urma sa-si inceapa periplul ca si copil de mingi pe terenul alaturat. L-am adus totusi sa-si vada idolul cit mai de-aproape.

Roger s-a antrenat cu Kevin Anderson. Spre surprinderea mea, Roger s-a antrenat pentru doua ore, si si-a facut aparitia, pentru inca o ora, mai tirziu, pe acelasi teren. Asta spune ca isi doreste un traseu cit mai bun aici, la Cincy, cit si la US Open. Roger a aratat foarte bine la antrenament, insa sunt anumite miscari care incepe sa le execute cu dificultate. In special lovitura de forehand in alergare n-a iesit cum trebuie, ratind majoritatea acestor lovituri. Insa pozitia corpului, precum si naturaletea cu care loveste mingea, ramin ceva unic, greu de identificat la majoritatea jucatorilor. Cind Federer intinde mina gratios si loveste ACEL forehand, pentru o fractiune de secunda corpul tau simte o senzatie de placere unica, cum n-o poti trai vazind nici un alt jucator.

Paul Annacone a ramas aceeasi figura discreta, dar fascinanta, o eterna sursa de inspiratie:

Dupa antrenament a venit vremea autografelor. Roger a fost foarte amabil si a avut rabdare pentru a da sute de autografe. Roger radiaza o eleganta greu de egalat atit on-court cit si off-court. Autografele lui sunt tot timpul date cu mare grija, si, desi nu se uita decit rar in multime, poarta foarte adesea dialoguri. Dintr-un motiv care imi scapa J, Roger a evitat, initial, sa-mi dea un autograf pe tricoul purtat de el la Olimpiada. Bine, Roger nu refuza niciodata pe nimeni, el doar…ignora J Cumparasem tricoul special pentru autograf, si meciul lui se aminase la Olimpiada de la Londra, in ziua in care fusesem acolo. Asadar, aveam unfinished business… Ii inteleg totusi, reticenta…

Pina la urma mi-am luat inima in dinti, m-am apropiat din nou de el, i-am inminat tricoul si l-am intrebat Do you remember that experience?; A zimbit, si mi l-a semnat. Iata-l:

Pe terenul alaturat Tobias Kamke il infrunta pe Doctor Ivo. Peisajul, pentru mine, era de domeniul SF. Un urias de peste doi metri, plasind servicii de 220 km/h de la etaj si Andrei pitit sub fileu, culegind srapnelul. Andrei fusese repartizat la fileu datorita vitezei si dexteritatii sale. Sunt niste reguli stricte care trebuiesc respectate, Andrei a facut fata cu success incercarii, poate il vom vedea si la TV, cel mai probabil pe Grand Stand. ABSOLUT intimplator, am reusit sa fac aceasta poza, pe care inca o analizez ca pe un tablou:

Priviti cu atentie unde este Andrei, capul sau, in plus e greu de crezut ca poza a fost facuta…la scara.

Dupa amiaza am reusit sa vedem un festival. De tenis, bineinteles. E vorba despre o ora de antrenament intre: Federer si Wawrinka. A fost un recital de vis, dat de amindoi acesti minunati jucatori.

Dupa acest regal am vazut pe una din jucatoarele de tenis care imi place cel mai mult,…Mangusta, alias…Simona Halep, cum inspirat o numea domnul Cristian Tudor Popescu intr-un articol, dupa acea serie fantastica pe iarba. Am studiat atent miscarile ei. Cel mai impresionat am ramas de pregatirea returului la serviciu. Odata cu split step, Simona deplaseaza mina stinga in sus pina la gitul rachetei, ca si cum ar arma o carabina. In functie de serviciul primit, ea loveste fie taiat, superb, fie retrage mina stinga inspre miner si intercepteaza serviciul, cu un rever cu doua miini, in fatza

E o placere s-o privesti pe Simona. E foarte determinata si exigenta cu ea insasi. Superba jucatoare!

Simbata i-am mai vazut la antrenament, printre altii, pe Youzhny si pe Gasquet. E o delectare sa-i vezi si pe acestia. Mi-a placut si Bellucci, mai ales cind si-a stors tricoul si mansetele dupa antrenament J

Doi jucatori noi mi-au sensibilizat retina: o jucatoare – Polona Hercog si un jucator, Joao Souza. Hercog m-a impresionat fiindca a reusit sa stea in meci lovind fiecare minge taiat de pe rever. Joao e un jucator superb, cu o amplitudine a miscarilor deosebita, dupa cum se poate vedea mai jos:

Am reusit sa-l vad la lucru, la antrenament si pe Horia, al nostru. L-am vazut practicind serviciile, iar tintele erau fie niste slapi, fie niste sticle cu apa. Extensia cotului este absolut fenomenala, cum n-am vazut decit la Rodick:

Pentru cine vrea sa invete pronarea serviciului ii recomand poza aceasta;

O initiativa demna de laudat este aducerea copiilor la Kids Day. E o actiune care incurajeaza practicarea acestui sport de la virste foarte mici. Foarte des poposesc acolo si jucatori de ATP, in urma cu citiva ani, Andrei a schimbat citeva mingi cu Horia Tecau, acesta din urma jucind cu o tigaie…As vrea sa-l vad acum pe Horia jucind cu o tigaie impotriva lui Andrei, al meu 🙂

Duminica dimineata le-am vazut la antrenament pe Vika Azarenka si pe Caroline Wozniacki. Foarte multa determinare este la antrenamentele lor, dar asta e in general norma pentru majoritatea jucatorilor si jucatoarelor la acest nivel.

Dupa aceasta ne-am distrat la concursul de servicii, Andrei avea de batut, la categoria 11-14 ani un serviciu de 116mph… Pentru asta…vom mai astepta un an…

Dupa care, in timpul liber al lui Andrei (copiii de mingi se rotesc dupa fiecare set, si lucreaza 10 ore pe zi) am fost la antrenamentul lui Wawrinka, e o placere sa-i privesti miscarile, in special fenomenalul sau rever.

Ce spuneti de aceasta poza? Cred ca am s-o pun in rama…

Dupa Wawa am avut ocazia sa vad un practice-set exceptional, intre Ernests Gulbis si Thomas Berdich, pe acelasi teren pe care jucase Andrei in urma cu doua luni, la selectia pentru copii de mingi. Nu l-am vazut demult pe Ernie intr-o forma asa de buna, l-a dominat clar pe Thomas, cistigind setul cu 6-3. Atentie la Gulbis! He’s on fire! Intrezaresc o figura frumoasa la Cincy si, cine stie, poate la US Open. Am filmat toate punctele acelui set, a fost o lectie de tenis greu de uitat.